950 petametri!
Nebuloasa Lagună este un nor uriaș de gaz și praf în care se formează stele noi, aflat la aproximativ 4.300 de ani-lumină de Pământ, în constelația Săgetătorul. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, adică aproximativ 9.460 de miliarde de kilometri. Nebuloasa se întinde pe aproximativ 100 de ani-lumină, adică 950 de mii de miliarde de kilometri. Numele ei vine de la un culoar lat și întunecat, în forma unei lagune, care împarte gazul ei luminos în două părți.
Nebuloasa Lagună este o regiune H II, un nor de hidrogen care strălucește pentru că lumina ultravioletă a unor stele tinere și masive a smuls electroni din atomii lui. Observatorul European Austral (ESO) o descrie ca pe un nor uriaș, cu 100 de ani-lumină în diametru. Un catalog din 1959 al acestor nori luminoși îi dă pe cer o lățime de 90 de minute de arc, adică 1,5 grade, un minut de arc fiind 1/60 dintr-un grad.
În 2019, astronomii au măsurat, cu telescopul spațial Gaia, distanța până la aproximativ 900 dintre stelele tinere ale nebuloasei. Au obținut aproximativ 4.300 de ani-lumină, iar la această distanță 90 de minute de arc înseamnă aproximativ 110 ani-lumină. Paginile NASA și ESO dau pentru distanță valori cuprinse între aproximativ 4.000 și 5.200 de ani-lumină.
Ca alți nori luminoși, nebuloasa se estompează treptat, așa că dimensiunea ei depinde de cât din strălucirea slabă se ia în calcul. Un studiu din 2017, care a cartografiat gazul de pe fața nebuloasei, a folosit o imagine de aproximativ 66 pe 41 de ani-lumină. Nebuloasa însăși este partea luminată a unui nor de gaz mult mai mare și mai întunecat, care se întinde pe aproximativ 160 de ani-lumină.
Roiul tânăr de stele NGC 6530 se află aproape de mijlocul nebuloasei, puțin în fața ei. Stelele lui au doar 1–2 milioane de ani. Cea mai mare parte a luminii ultraviolete care face gazul să strălucească provine de la două stele masive, 9 Sagittarii și HD 165052.
Petele întunecate răspândite prin nebuloasă sunt nori denși de gaz și praf care se contractă sub propria greutate și vor forma noi roiuri de stele. Cei mai mici dintre acești nori se numesc globule. Aproape de centru, o regiune mică numită Clepsidra conține două pâlnii de gaz răsucite, asemănătoare unor tornade, fiecare lungă de aproximativ jumătate de an-lumină.
Astronomul italian Giovanni Battista Hodierna a descoperit Nebuloasa Lagună în 1654. Este cunoscută și ca Messier 8, după catalogul lui Charles Messier. Este slab vizibilă cu ochiul liber pe un cer întunecat și se vede clar în binoclu sau într-un telescop mic. NASA indică august drept cea mai bună lună pentru a o observa.