How big is Deneb?

Deneb este o stea supergigantă alb-albastră din constelația Lebăda. Se estimează că are aproximativ 280 de milioane de kilometri în diametru, adică circa 200 de ori lățimea Soarelui. Estimarea depinde de distanța până la Deneb, care este incertă, iar steaua ar putea avea doar aproximativ jumătate din această dimensiune.

Dimensiune

Stelele nu au o suprafață solidă, așa că dimensiunea unei stele se stabilește din cât de lată sau de strălucitoare pare și din distanța până la ea. Interferometrele, care combină lumina venită de la mai multe telescoape, arată că Deneb pare să aibă o lățime de aproximativ 2,4 miimi de secundă de arc. O secundă de arc este 1/3.600 dintr-un grad, deci Deneb pare aproximativ la fel de lat ca un fir de păr uman văzut de la 8,6 kilometri distanță.

Un studiu din 2008 a stabilit raza lui Deneb la 203 ori raza Soarelui, ceea ce înseamnă aproximativ 280 de milioane de kilometri în diametru. Studiul a pornit de la ipoteza că Deneb face parte din Cygnus OB7, un grup de stele aflat la aproximativ 2.600 de ani-lumină. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an. La această distanță, lățimea aparentă a lui Deneb dă aceeași dimensiune, iar o a doua metodă de a estima distanța a dat un rezultat asemănător.

Potrivit misiunii spațiale Hipparcos, Deneb se află mult mai aproape, la aproximativ 1.400 de ani-lumină. Un studiu din 2010 a subliniat că această distanță mai mică ar reduce cu aproape jumătate estimările dimensiunii lui Deneb, până la circa 150 de milioane de kilometri în diametru. Chiar și pentru supergigante relativ apropiate, precum Deneb și Rigel, distanțele rămân greu de stabilit, a observat studiul.

Comparații de dimensiune

Conform estimării din 2008, Deneb este de aproximativ 200 de ori mai lat decât Soarele, care are aproximativ 1,39 milioane de kilometri în diametru.
La această dimensiune, dacă Deneb ar lua locul Soarelui, suprafața sa ar ajunge dincolo de orbita lui Venus, aproape până la orbita Pământului.
Lățimea sa este de aproape două ori distanța de la Pământ la Soare, care este de aproximativ 150 de milioane de kilometri.
R Doradus, una dintre stelele vecine mai mari ale lui Deneb din explorator, este de aproximativ 1,5 ori mai lată decât Deneb.
Dacă Soarele ar fi micșorat până la dimensiunea unei mingi de baschet, Pământul ar fi o mărgică de 2 milimetri aflată la 26 de metri distanță, iar Deneb ar fi o bilă de aproximativ 49 de metri în diametru, aproape jumătate din lungimea unui teren de fotbal american.

O supergigantă strălucitoare

Dacă se ia distanța de 2.600 de ani-lumină din studiul din 2008, Deneb emite de aproximativ 196.000 de ori mai multă energie decât Soarele. Suprafața sa este de aproximativ o dată și jumătate mai fierbinte decât a Soarelui. Studiul din 2008 a constatat că Deneb are în prezent aproximativ 19 ori masa Soarelui. A ajuns la concluzia că steaua a început cu o masă de aproximativ 23 de ori masa Soarelui și evoluează acum spre stadiul de supergigantă roșie.

Un studiu din 2024 subliniază că acest lucru nu este stabilit pentru stele precum Deneb. Este posibil ca unele dintre ele să fi fost, de fapt, deja supergigante roșii și să fie acum pe drumul de întoarcere.

Cum pulsează Deneb

Cealaltă denumire a lui Deneb este Alpha Cygni, iar un grup de stele variabile, variabilele Alpha Cygni, își trage numele de la această stea. Strălucirea lui Deneb și mișcarea suprafeței sale cresc și scad neregulat, aproximativ la fiecare 12 zile.

Aceste pulsații se intensifică brusc, se estompează pe parcursul mai multor cicluri și apoi reîncep. Măsurătorile făcute de sateliți între 2003 și 2011 au arătat că ele reîncep cel mai des după 100–120 de zile. În 2024, un catalog de stele variabile a enumerat mai mult de o sută de variabile Alpha Cygni, printre care Rigel din Orion.