How big is Sedna?

Sedna este o lume mică și rece care orbitează în jurul Soarelui, mult dincolo de Neptun, pe o orbită lungă și alungită. Are aproximativ 1.000 de kilometri în diametru, valoare estimată pe baza căldurii pe care o emite. Unii astronomi numesc Sedna planetă pitică, dar Sedna nu este una dintre cele cinci pe care Uniunea Astronomică Internațională (UAI) le recunoaște în 2026.

Dimensiune

Sedna este atât de departe, încât telescoapele o văd doar ca pe un punct de lumină, așa că lățimea ei nu poate fi măsurată direct. Nici luminozitatea nu este suficientă: un obiect mic și lucios și unul mare și întunecat pot reflecta aceeași cantitate de lumină solară. În schimb, astronomii măsoară căldura pe care o emite Sedna. Un obiect mare, aflat la o anumită temperatură, emite mult mai multă căldură decât unul mic.

Un studiu din 2012 a folosit măsurători ale căldurii făcute cu Observatorul Spațial Herschel, un telescop spațial european. Studiul a găsit că Sedna are 995 de kilometri în diametru, plus sau minus 80 de kilometri. Sedna s-a dovedit mai mică și mai reflectantă decât se aștepta, ceea ce sugerează că o parte mai mare din suprafața ei este acoperită cu gheață decât presupuseseră oamenii de știință. Anterior, Telescopul Spațial Spitzer nu reușise deloc să detecteze căldura emisă de Sedna, ceea ce a arătat doar că diametrul ei nu poate depăși aproximativ 1.670 de kilometri.

Comparații de dimensiune

Dacă Soarele ar fi micșorat până la dimensiunea unei mingi de baschet, Sedna ar fi un punct de 0,17 milimetri în diametru, de aproximativ două ori grosimea unui fir de păr uman.
La această scară, Pământul ar orbita la 26 de metri de mingea de baschet, iar Sedna nu s-ar apropia mai mult de aproximativ 2 kilometri și s-ar îndepărta până la aproximativ 24 de kilometri.
Quaoar, unul dintre următoarele obiecte mai mari din explorator, tot o lume înghețată de dincolo de Neptun, are aproximativ 1.090 de kilometri în diametru, puțin mai mult decât Sedna.
Lățimea lui Pluto este de aproximativ 2,4 ori lățimea lui Sedna.

O orbită lungă și rece

Distanțele din sistemul solar exterior se măsoară în unități astronomice (UA), iar o UA este distanța medie de la Pământ la Soare, de aproximativ 150 de milioane de kilometri. Sedna nu se apropie niciodată de Soare la mai puțin de aproximativ 76 UA, adică 11 miliarde de kilometri. În punctul cel mai îndepărtat se află la aproximativ 937 UA, de mai mult de 12 ori mai departe. O singură rotație completă în jurul Soarelui durează mai mult de 10.000 de ani.

Sedna va fi cel mai aproape de Soare în jurul anului 2075. Chiar și atunci, se așteaptă ca temperatura de la suprafața ei să fie de doar aproximativ −243 de grade Celsius. Aproape de punctul cel mai îndepărtat, temperatura scade la aproximativ −264 de grade Celsius, cu mai puțin de 10 grade peste zero absolut, cea mai joasă temperatură posibilă. La temperaturi atât de joase, multe tipuri de gheață pot rezista la suprafață.

Telescopul Spațial James Webb a găsit etan înghețat, un compus de carbon și hidrogen, pe suprafața lui Sedna, alături de alte hidrocarburi și de gheață de apă. Suprafața ei este, de asemenea, puternic roșie, o culoare care provine probabil din compuși complecși ai carbonului.

Descoperirea și o enigmă

Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit-o pe Sedna la 14 noiembrie 2003, cu ajutorul Telescopului Samuel Oschin de la Observatorul Palomar din California. La acea vreme se afla la aproximativ 90 UA de Soare și era cel mai îndepărtat obiect observat vreodată în sistemul solar. Fiindcă obiectul este atât de rece, echipa a numit-o după Sedna, zeița mării din mitologia inuită, din care au fost create toate viețuitoarele mării.

Orbita lui Sedna este greu de explicat. Punctul în care se apropie cel mai mult de Soare este prea îndepărtat pentru ca vreo planetă cunoscută să o fi aruncat acolo. Cei care au descoperit-o au sugerat trei cauze posibile: o planetă încă nedescoperită, o stea care a trecut cândva neobișnuit de aproape de Soare sau nașterea Soarelui într-un roi de alte stele.