How big is La Superba?

La Superba, numită și Y Canum Venaticorum, este o stea de carbon: o gigantă roșie, aflată spre sfârșitul vieții, cu mai mult carbon decât oxigen în gazul din jurul ei. Se află la aproximativ 1.000 de ani-lumină de Pământ, în constelația Câinii de Vânătoare. La Superba are aproximativ 660 de milioane de kilometri în diametru, de circa 470 de ori lățimea Soarelui. Estimarea se referă la suprafața ei vizibilă și are o incertitudine de aproximativ o optime.

Dimensiune

Astronomii deduc lățimea stelei din cât de lată pare pe cer și din distanța până la ea. În 2003, o echipă a folosit interferometrul IOTA, care combina lumina a trei telescoape, pentru a măsura lățimea ei aparentă în lumină infraroșie. Echipa a obținut aproximativ 14 miimi de secundă de arc, unde o secundă de arc este 1/3.600 dintr-un grad.

Telescopul spațial Gaia i-a măsurat ulterior distanța la aproximativ 310 parseci, adică 1.010 ani-lumină, unde un parsec este de aproximativ 3,26 ani-lumină. Combinând cele două valori, un studiu din 2021 a obținut o rază de 330 de milioane de kilometri, plus sau minus 40 de milioane. Rezultă că La Superba are aproximativ 660 de milioane de kilometri în diametru. Estimări mai vechi plasau steaua la numai aproximativ 710 ani-lumină, ceea ce o făcea să pară mai mică.

La Superba este o stea variabilă. Strălucirea ei crește și scade într-un ritm neregulat. Studiile despre stea au folosit un ciclu de aproximativ 157 de zile, dar principalul catalog de stele variabile include acum unul de aproximativ 3.000 de zile.

Comparații de dimensiune

La Superba este de aproximativ 470 de ori mai lată decât Soarele.
Dacă La Superba ar lua locul Soarelui, suprafața ei ar ajunge dincolo de orbita lui Marte, la aproximativ 40% din drumul spre orbita lui Jupiter.
Ca volum, în interiorul ei ar încăpea aproximativ 100 de milioane de sori.
Antares, o supergigantă roșie și următoarea stea mai mare din explorator, este de aproximativ 1,4 ori mai lată decât La Superba. S Doradus, la dimensiunea maximă, are aproximativ patru cincimi din lățimea lui La Superba.
Dacă Soarele ar fi micșorat până la dimensiunea unei mingi de baschet, La Superba ar fi o minge de aproximativ 110 metri în diametru, de aproximativ aceeași lungime cu un teren de fotbal american.

O stea de carbon

Stelele gigante reci sunt clasificate după raportul dintre carbon și oxigen în gazul din jurul lor. La stelele de carbon este mai mult carbon decât oxigen, iar la cele bogate în oxigen, invers. Suprafața stelei La Superba are aproximativ 2.760 de kelvini (grade măsurate de la zero absolut), mai puțin de jumătate din temperatura suprafeței Soarelui.

La Superba face parte dintr-un grup mai mic, stelele de carbon de tip J, care reprezintă aproximativ 10–15% dintre stelele de carbon. Ele sunt neobișnuit de bogate în carbon-13, o formă mai grea de carbon. În gazul din jurul stelei La Superba există doar aproximativ 2,5 atomi de carbon-12 obișnuit la fiecare atom de carbon-13, în timp ce pe Pământ sunt aproximativ 92. Nu se știe încă cum au ajuns stelele de tip J atât de bogate în carbon.

Un înveliș de gaz pierdut

La Superba își aruncă straturile exterioare într-un vânt lent, care se îndepărtează cu aproximativ 8 kilometri pe secundă. Steaua pierde circa o masă solară de material la fiecare 7–10 milioane de ani. Departe de stea, vântul se lovește de gazul rarefiat dintre stele și încetinește, acumulându-se într-un înveliș gol de gaz și praf. Învelișul are aproximativ 3 ani-lumină în diametru și a fost surprins în imagini în lumină infraroșie și detectat în unde radio.