1.2 terametri!
KY Cygni este o stea supergigantă roșie din constelația Lebăda, aflată la aproximativ 4.800 de ani-lumină de Pământ. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, adică aproximativ 9.460 de miliarde de kilometri. Estimările publicate situează diametrul stelei între aproximativ 1,2 și 2 miliarde de kilometri, adică de aproximativ 880 până la 1.420 de ori lățimea Soarelui. Aceste valori reprezintă lățimea suprafeței sale vizibile și diferă pentru că praful dens ascunde steaua și face greu de măsurat luminozitatea ei reală.
O stea nu are o suprafață solidă, iar lățimea lui KY Cygni se stabilește pornind de la două lucruri: lumina totală pe care o emite și temperatura suprafeței sale. O stea rece care emite foarte multă lumină trebuie să fie foarte mare. Suprafața lui KY Cygni are aproximativ 3.500 de kelvini, pe o scală de temperatură care începe de la zero absolut, față de aproximativ 5.800 pentru Soare.
Lumina totală este partea dificilă. Un studiu din 2005 a estimat că praful din spațiul dintre KY Cygni și Pământ îi slăbește lumina vizibilă de aproximativ 1.300 de ori. Lumina infraroșie trece mult mai ușor prin praf. Folosind lumina infraroșie, studiul a găsit o rază de 1.420 de ori mai mare decât a Soarelui, ceea ce face ca steaua să aibă aproximativ 2 miliarde de kilometri în diametru.
Studiul din 2005 a obținut, din lumina vizibilă, o rază de două ori mai mare decât cea din infraroșu, dar a bănuit că valoarea este prea mare și a stabilit incertitudinea estimărilor sale la aproximativ o cincime. Un studiu din 2024 a folosit o distanță bazată pe măsurătorile telescopului spațial Gaia, de aproximativ 4.800 de ani-lumină, și a obținut o rază de 883 de ori mai mare decât a Soarelui. Rezultă că KY Cygni are aproximativ 1,2 miliarde de kilometri în diametru. Strălucirea stelei se schimbă, de asemenea, în mod neregulat.
Studiul din 2005 a măsurat 74 de supergigante roșii din Calea Lactee. A constatat că cele mai mari, printre care KY Cygni și Mu Cephei, aveau raze de aproximativ 1.500 de ori mai mari decât raza Soarelui, și le-a numit cele mai mari stele obișnuite cunoscute atunci. Această dimensiune corespundea celei mai mari pe care o permiteau, pentru supergigantele roșii din Calea Lactee, modelele computerizate ale modului în care se schimbă stelele. Doar două stele neobișnuite fuseseră raportate ca fiind mai mari.
Supergigantele roșii sunt stele masive aflate într-una dintre ultimele etape ale vieții, iar multe se sfârșesc ca supernove, adică explozii ale stelelor masive. KY Cygni se află într-un catalog din 2024 al supergigantelor roșii din Calea Lactee, alcătuit pentru astronomii care urmăresc următoarea supernovă din galaxie. O stea care se prăbușește emite un puls de particule minuscule numite neutrini înainte ca explozia ei să devină vizibilă. Detectoarele care îi prind ar putea da o avertizare timpurie și o direcție aproximativă, iar catalogul i-ar ajuta pe astronomi să stabilească ce stea explodează.