How big is Marea Barieră de Corali?

Marea Barieră de Corali este un vast sistem de recife de corali aflat în largul coastei de nord-est a Australiei. Se întinde pe aproximativ 2.300 de kilometri de-a lungul coastei statului Queensland. Nu este un singur zid de corali, ci un lanț de aproximativ 3.000 de recife separate, împreună cu aproximativ 1.050 de insule. În 2026, este cel mai mare ecosistem de recife de corali din lume.

Dimensiune

Autoritatea Parcului Marin Marea Barieră de Corali, agenția guvernului australian care administrează sistemul de recife, indică lungimea acestuia ca fiind de 2.300 de kilometri, măsurată de-a lungul coastei. National Geographic dă aceeași cifră. Marea Barieră se întinde pe 14 grade de latitudine, de la 10 la 24 de grade la sud de ecuator, ceea ce înseamnă aproximativ 1.550 de kilometri de la nord la sud. Lungimea ei este mai mare pentru că ea se află în diagonală față de paralele.

De la coasta continentală, sistemul de recife înaintează până la 250 de kilometri în larg. Parcul marin care îl protejează are o suprafață de 344.400 de kilometri pătrați. Insulele sale variază de la mici insule nisipoase de pe recife, numite cays, până la insule mari și accidentate, dintre care una se ridică la peste 1.100 de metri deasupra mării.

Comparații de dimensiune

Marea Barieră are aproximativ aceeași lungime ca lățimea planetei pitice Eris, de 2.326 de kilometri, și este puțin mai scurtă decât lățimea lui Pluto, de 2.377 de kilometri.
Ea este de aproximativ 1,8 ori cât lățimea Texasului de la est la vest.
Ca suprafață, parcul marin are aproximativ jumătate din suprafața Texasului.
Lungimea Marii Bariere este de aproximativ două treimi din diametrul Lunii, de 3.475 de kilometri.
Aproximativ 55 de maratoane, de câte 42,195 kilometri fiecare, puse cap la cap, ar ajunge de la un capăt la altul al Marii Bariere.

Cum construiesc coralii un recif

Recifele de corali sunt construite în principal de corali tari, animale mici care depun schelete de carbonat de calciu, mineralul din care este alcătuit calcarul. Strat peste strat, scheletele formează o structură de calcar acoperită de un strat subțire de corali vii. Algele coraline, bureții, moluștele și alte viețuitoare contribuie la ea.

Mulți corali constructori de recife au în interior alge minuscule. Algele folosesc lumina soarelui pentru a produce hrană și o împart cu coralul. Când apa se încălzește prea mult, coralii elimină algele și devin albi, fenomen numit albire. Albirea nu omoară întotdeauna coralii, dar căldura severă poate ucide cantități mari de corali.

Protejarea recifului

Autoritatea administrează Marea Barieră din 1975, în baza unei legi adoptate în acel an, iar parcul marin a fost declarat pe sectoare între 1979 și 2001. În 1981, Marea Barieră a fost înscrisă în Patrimoniul Mondial, fiind primul ecosistem de recife de corali din lume care a primit această recunoaștere. Aici trăiesc aproximativ 1.625 de specii de pești și șase dintre cele șapte specii de țestoase marine din lume.

În 2026, Autoritatea indică schimbările climatice drept cea mai mare amenințare pentru Marea Barieră. Valurile de căldură marine, perioade de apă de mare neobișnuit de caldă, au declanșat albiri în masă, în care coralii din zone întinse ale recifului se albesc în același timp. Fenomenul s-a produs în 2016, 2017, 2020, 2022 și 2024, precum și în ani anteriori.