34 exametri!
Galaxia pitică Canes Venatici I este o galaxie pitică slabă care orbitează Calea Lactee, la aproximativ 710.000 de ani-lumină de Pământ, în constelația Câinii de Vânătoare. Un an-lumină este distanța pe care o parcurge lumina într-un an, aproximativ 9.460 de miliarde de kilometri. Jumătate din lumina stelelor galaxiei vine dintr-o regiune ovală lungă de aproximativ 3.600 de ani-lumină. Cele mai slabe stele ale ei se întind pe aproximativ 6.500 de ani-lumină.
O galaxie pitică nu are margini clare, așa că astronomii indică adesea raza ei la jumătate din lumină: distanța față de centru în interiorul căreia se află jumătate din lumina ei. Echipa care a descoperit galaxia în 2006 a măsurat o rază la jumătate din lumină de aproximativ 8,5 minute de arc pe cer, iar un minut de arc este a șaizecea parte dintr-un grad.
La o distanță de aproximativ 220.000 de parseci, un parsec având aproximativ 3,26 ani-lumină, raza aceasta înseamnă aproximativ 550 de parseci. Prin urmare, jumătate din lumina galaxiei vine dintr-o regiune lungă de aproximativ 1.100 de parseci, adică 3.600 de ani-lumină. Un catalog din 2012 al galaxiilor pitice din apropiere dă o rază similară, de 564 de parseci.
Galaxia nu este rotundă. Regiunea ei la jumătate din lumină este un oval a cărui lățime este de aproximativ trei cincimi din lungime, adică de aproximativ 2.200 de ani-lumină.
Descoperitorii i-au urmărit stelele pe aproximativ 2.000 de parseci (6.500 de ani-lumină) de-a lungul axei lungi. Aceasta a făcut-o una dintre cele mai mari galaxii pitice sferoidale cunoscute în jurul Căii Lactee la acea vreme. Un studiu din 2008 i-a măsurat distanța mai precis, la 218.000 de parseci, adică aproximativ 710.000 de ani-lumină.
Stelele galaxiei sunt atât de rar răspândite, iar galaxia este atât de departe, încât a trecut neobservată până în 2006. Atunci, astronomii au găsit-o ca pe un ușor exces de stele în imaginile din Sloan Digital Sky Survey.
La acea vreme, se știa că doar zece galaxii pitice sferoidale orbitează Calea Lactee. O galaxie pitică sferoidală este o galaxie mică și rotunjită, cu o strălucire foarte slabă. Descoperitorii au remarcat că găsirea unei galaxii atât de slabe sugerează că mai există altele de găsit.
Cele mai multe dintre stelele galaxiei au mai mult de 10 miliarde de ani. Conțin foarte puțin fier: în raport cu hidrogenul lor, aproximativ o sutime din cât fier are Soarele.
Un studiu din 2008 realizat cu Large Binocular Telescope a găsit un al doilea grup de stele, mult mai tinere, de aproximativ 1,4–2 miliarde de ani. Aceste stele au de aproximativ trei ori mai mult fier decât cele vechi și sunt grupate mai strâns spre centru. Ele reprezintă doar 3–5% din masa stelelor din interiorul razei la jumătate din lumină.