93 metri!
Statuia Libertății este o statuie de cupru înfățișând o femeie într-o robă, care ridică o torță, pe Insula Libertății din portul New York. De la sol până în vârful torței, are 93 de metri înălțime. Această înălțime include piedestalul de piatră; statuia propriu-zisă are 46 de metri de la bază până la torță. A fost un dar din partea poporului francez și a fost inaugurată în 1886.
Serviciul Parcurilor Naționale (National Park Service), care administrează monumentul, indică pentru înălțimea totală 92,99 metri, de la sol până în vârful flăcării. Puțin mai mult de jumătate din aceasta o reprezintă piedestalul, al cărui vârf se află la 46,94 metri deasupra solului. Figura de cupru stă deasupra lui și are 33,86 metri de la călcâi până în creștetul capului, iar brațul ridicat și torța se înalță deasupra. Când a fost terminată, în 1886, era cea mai înaltă construcție din orașul New York.
Părțile figurii sunt construite la scară gigantică. Brațul drept are 12,8 metri lungime, capul are 5,26 metri de la bărbie până în creștet, iar degetul arătător are 2,44 metri lungime. Tăblița din mâna stângă are 7,19 metri lungime. Când bate vântul puternic, statuia se poate legăna până la 7,6 centimetri, iar torța până la 15 centimetri.
În 1865, cărturarul francez Édouard de Laboulaye a propus ca Franța să ofere Statelor Unite o statuie care să reprezinte libertatea. Sculptorul Frédéric-Auguste Bartholdi a proiectat-o. Francezii au plătit pentru statuie, iar americanii au strâns banii pentru piedestal, proiectat de arhitectul Richard Morris Hunt.
Învelișul statuii este făcut din foi de cupru groase de aproximativ 2,4 milimetri, mai puțin decât grosimea a două monede americane de un cent puse împreună. Foile sunt prinse pe un schelet de fier proiectat de Gustave Eiffel, înainte ca acesta să construiască Turnul Eiffel. Statuia a fost asamblată la Paris, demontată și expediată peste Atlantic, ajungând la New York la 17 iunie 1885. Reconstruită pe piedestal, a fost inaugurată la 28 octombrie 1886.
Când a fost terminată, statuia avea culoarea maro a unei monede de un cent. În aproximativ 30 de ani, cuprul ei a reacționat cu aerul și a format stratul verde, numit patină, pe care îl are astăzi.
Torța pe care o ține statuia astăzi este a doua. Prima a fost scoasă în 1984 și este expusă în muzeul de pe Insula Libertății. Torța care a înlocuit-o pe prima are o flacără de cupru acoperită cu aur de 24 de carate; flacăra reflectă lumina soarelui ziua și este iluminată noaptea cu proiectoare.