2 micrometri!
O particulă de argilă este una dintre cele mai fine granule din sol și din sedimente. Specialiștii în știința solului numesc argilă orice granulă minerală mai mică de 2 micrometri în diametru. Cei 2 micrometri afișați aici sunt această limită superioară, cea mai mare dimensiune pe care o poate avea o particulă de argilă, nu dimensiunea uneia obișnuite. Un micrometru este o milionime de metru.
Specialiștii în știința solului sortează granulele minerale din sol în clase, după dimensiune. În sistemul folosit de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, granulele mai mici de 2 micrometri sunt argilă. Granulele de la 2 la 63 de micrometri sunt praf, iar cele de la 0,063 la 2 milimetri sunt nisip. Multe țări folosesc aceleași denumiri, dar unele trasează limitele în alte locuri.
Geologii care studiază sedimentele folosesc adesea o altă scară, numită scara Wentworth. Pe această scară, argila este tot ce are sub 4 micrometri, praful se întinde de la 4 la 62,5 micrometri, iar nisipul de la 62,5 micrometri la 2 milimetri. Așadar, faptul că o granulă cu diametrul de 3 micrometri este sau nu argilă depinde de scara folosită.
Cuvântul argilă denumește și o familie de minerale alcătuite din straturi subțiri. Granulele de minerale argiloase au de la câțiva nanometri, adică miliardimi de metru, până la milimetri în diametru. Așadar, o granulă de mărimea argilei nu este întotdeauna un mineral argilos: poate fi și un cristal minuscul dintr-un alt mineral, cum este cuarțul.
Specialiștii în știința solului care lucrează în aer liber pot estima cât de multă argilă conține un sol frecând între degete o probă umedă. Argila este lipicioasă, poate fi modelată și capătă un aspect lucios după ce este strânsă în mână. Praful nu este lipicios și se simte făinos, ca pudra de talc. Nisipul se simte granulat și nu poate fi modelat deloc.
Mineralele argiloase atrag puternic apa. Unele tipuri se umflă atunci când se udă: o singură particulă de argilă cu grosimea de 1 nanometru poate ajunge în apă la o grosime de aproximativ 2 nanometri. Casele și alte clădiri construite pe soluri cu argile care se umflă pot fi deteriorate, pe măsură ce argila se umflă și se contractă odată cu anotimpurile.
Amestecată cu puțină apă, argila formează un noroi care poate fi modelat și apoi uscat până devine un solid destul de rigid. Olarii și industria ceramicii folosesc această proprietate pentru a face farfurii, căni, boluri și țevi.