4 micrometri!
Cromozomul X este unul dintre cei doi cromozomi sexuali umani, alături de Y. De obicei, femeile au doi cromozomi X în fiecare celulă, iar bărbații un X și un Y. Când o celulă se divide și cromozomii ei sunt împachetați cel mai compact, cromozomul X are aproximativ 4–5 micrometri lungime. Un micrometru este o milionime de metru sau o miime de milimetru.
Un cromozom este alcătuit dintr-o singură moleculă lungă de ADN, împreună cu proteine. De cele mai multe ori, cromozomul este desfășurat în interiorul nucleului celulei. Înainte ca o celulă să se dividă, ea copiază fiecare cromozom, iar cele două copii, numite cromatide surori, rămân unite într-un punct îngustat numit centromer. În timpul diviziunii, cromozomii se condensează și devin vizibili la microscop.
Lungimea unui cromozom depinde, așadar, de momentul în care este măsurat, deoarece brațele lui se scurtează pe măsură ce diviziunea înaintează. Un studiu din 2024, făcut cu microscopul electronic pe celule umane aflate în divizare, a găsit aproximativ 33 de milioane de perechi de baze, elementele constitutive ale ADN-ului, în fiecare micrometru de cromatidă în metafază. Aceasta este etapa în care cromozomii se aliniază în mijlocul celulei.
Cromozomul X are aproximativ 155 de milioane de perechi de baze, deci în acea etapă ar avea aproximativ 4,7 micrometri lungime. Cei 4 micrometri din explorator sunt apropiați de această estimare. Un cromozom în metafază, cu ambele cromatide împreună, are aproximativ 1,2 micrometri grosime.
Cromozomul X conține aproximativ 5% din ADN-ul unei celule și probabil poartă 900–1.400 de gene care conțin instrucțiuni pentru fabricarea proteinelor. Se crede că Y poartă doar 70–200 de gene.
O celulă cu doi cromozomi X dezactivează unul dintre ei la începutul dezvoltării unui embrion. Acest proces se numește inactivarea X. Care dintre cei doi cromozomi X este dezactivat este de obicei întâmplător, astfel că în unele celule este activ cromozomul X de la mamă, iar în altele cel de la tată. Unele gene scapă de această inactivare, iar multe dintre ele se află aproape de capetele cromozomului, în regiuni pe care X le are în comun cu Y.
În 1891, biologul Hermann Henking studia cum se divid celulele în testiculele soldățelului, Pyrrhocoris apterus. Un cromozom se comporta diferit de toți ceilalți, iar Henking l-a numit „Element x”. Ulterior, a ajuns să fie cunoscut drept cromozomul X.
Numele vine de la eticheta dată de Henking, nu de la forma cromozomului. Cromozomii copiați sunt adesea desenați ca un X, deoarece cele două cromatide sunt unite la centromer, iar acest lucru este valabil pentru cromozomi în general, nu doar pentru X.